Victor Tofan, despre a fi sau a nu fi… asigurat în Germania.

Îl cunosc mulți dintre moldovenii din Germania. Mai puțin cei de-acasă. E foarte activ pe rețelele de socializare, de curând are și un canal pe youtube unde povestește despre cât de important este să fii asigurat în Germania, or, pentru mulți dintre noi noțiunea asta sună, cel puțin, straniu. Dar până să ajungă consultant în asigurări în Germania, Victor Tofan, căci despre el este vorba, a colindat țări, a schimbat job-uri, a acumulat experiență de viață.

Rătăcind prin lume 

„Se dă povestea clasică. Absolvent, cu diploma facultății de Urbanism și Arhitectură în buzunar, nu își găsește locul sub soarele Moldovei, își ia „valiza și hulubii” (vorba unui mare clasic :D) și pleacă…

Dar soarta nu m-a dus prea departe. Primul popas în căutarea unor perspective l-am făcut în Ucraina, unde mi-am încercat puterile în calitate de șef de șantier. A fost pentru prima și posibil ultima dată când mi-a servit la ceva diploma de inginer, bifând cu brio în CV-ul meu construcția unei hale industriale, plus a altor câteva obiecte de construcții mai mici. M-am reținut în Ucraina cam vreo doi ani, după care am luat drumul Italiei. Era la modă atunci. A trebuit să schimb casca pe mănuși albe, iar praful de pe șantier pe miros de pizza. După ce m-am spetit o perioadă în domeniul hotelier, mi-am dorit din nou o schimbare. Lumea-i mare și diversă, m-am gândit atunci, iar viața-i prea scurtă, ca s-o pierd de job-uri care nu mă reprezintă. Cu ideea asta, am revenit acasă, mi-am perfectat actele și m-am făcut șofer de camion.

Germania. Punct și de la capăt.

În februarie 2012 urcam deja la volanul unui mastodont. Am vizitat multe locuri frumoase și am cunoscut nivelul de trai și cultura diferitor țări, cu alte cuvinte, am făcut un refresh la obiectul geografia Europei. Minunată senzație să vezi locuri pe care le-ai văzut cândva în manual (râde). După atâta umblătură, mi s-a pus pata pe Germania. Și ca să vezi, într-o bună zi primesc o ofertă de muncă în cadrul unei firme de expediții din orașul german Wesel, asta fiind și portița mea de emigrare aici.

Deși noul job îmi plăcea enorm, peste șase luni a trebuit să fac o pauză pentru a-mi preschimba permisul de conducere, pauză care, în cazul meu, a durat cam zece luni. A fost o perioadă dificilă, dar anume acel moment îl pot considera de cotitură. În primul rând pentru că am avut posibilitatea să studiez aprofundat limba germană și în al doilea rând pentru că am putut să particip la mai multe seminare organizate de o companie de consultanța financiară, partenerul căreia am devenit la scurt timp.

Moldovenii și asigurările. Pendul între moft și necesitate. 

Și acum începe cea mai interesantă parte a activității mele! Ceea ce în germană se numește „Finanzberater” în română s-ar traduce ca și consultant financiar. Pentru asta e nevoie să studiezi  pentru a obține certificatele de la IHK (Industrie und Handelskammern – în traducere ar fi Camera de Comerț și Industrie). Doar că odată intrat în branșa asta, devii nu doar consultant, ci și psiholog, și consilier de integrare, pentru că trebuie să știi să-i propui clientului servicii în funcție de necesități și venituri. Cele mai necesare asigurări facultative pentru noii veniți în Germania sunt asigurarea de răspundere civilă sau Haftpflichtversicherung, care preia costurile în cazul producerii unei daune din neatenție altei persoane și asigurarea de protecție juridică sau Rechtschutzversicherung. Pe aceasta din urmă o consider extrem de necesară atâta timp cât ne afăm într-o țară străină, căreia nu-i cunoaștem legislația. Ajungem să ne confruntăm cu un sistem juridic total diferit de cel moldovenesc, nu știm cum să ne protejăm personal în anumite litigii, în special cele de muncă sau sociale, iar o simplă consultație la un avocat implică sume enorme. Personal, consider rezonabil să dispui de o asigurare de avocat care costă în jur de 33 euro lunar, decât să achiți o simplă consultație cu 200 – 250 euro. Alte două asigurări importante pe care le recomand clienților mei sunt Unfallversicherung (Asigurarea în caz de accident) și Risikolebensverischerung (Asigurarea de viață). Un calcul preliminar pentru toate patru ajunge la un preț de 75-85€ lunar pentru o familie alcătuită din patru membri, sau, prin comparație, prețul unei asigurări auto Teilkasko (Casco parțial). Doar că, vezi tu, asigurarea unei mașini pentru #ainoștri este mai prioritară decât familia (în multe cazuri). Desigur sunt și alte tipuri de asigurări, care pot fi alese în funție de necesitățile și planurile clienților, cum ar fi asigurarea afacerii (aici este un spectru larg de servicii), asigurarea dentară (adițională), asigurarea locuinței, asigurarea sticlei (geamuri, oglinzi, plite electrică cu inducție etc.), asigurări medicale pentru câini, pisici, cai etc. În ideea e că unii își cumpără mașini scumpe pe care nu le pot întreține, am fost întrebat odată dacă nu există asigurare pentru piesele de schimb…

Din păcate, se întâlnesc și în rândurile noastre „experți” de tot soiul. Așa ajung concetățenii noștri să își asigure totul, până și șireturile de la pantofi, iar luna următoare nu mai au după ce bea o cană cu apă.

De ce moldovenii noștri fug de asigurări, ca dracu de tămie? Bănuiesc că păcatul ni se trage de la experiența de-acasă. Avem câteva companii de asigurări în țară care ne-au știrbit toată încrederea și desigur asigurarea medicală, care-i obligatorie doar pe hârtie, costă aproximativ patru mii lei anual și știm cu toții ce oferă.

Dacă lucrurile ar sta la fel și în Germania #ainoștri ar fi cap de listă la capitolul „neasigurări”. Unora chiar le reușește. Am în vizor mai multe cazuri, cel mai recent al unui tânăr de al nostru care lucra ilegal în domeniul construcției. A căzut în gol și a rămas schilod pe viață, deși e fericit de faptul că, cel puțin, a rămas… în viață. Am reușit să îi facem o asigurare medicală retroactivă pentru a-i prelua costurile de spitalizare.

Apropo, am venit și eu cu aceeași gândire de acasă, cum că asigurarea medicală este doar o formalitate. Când am avut nevoie pentru prima dată de o vizită la medic, în drum spre cabinet am trecut pe la bancomat și când colo… medicul s-a mulțumit cu „danke”, pentru că restul a fost preluat de asigurare.

Ceea ce nu iau în calcul #ainoștri este faptul că asigurările sunt cea mai bună soluție în cazul în care nu ai puși bani deoparte. Nu merg prea departe. Eu am fost iarna trecută la sky în Austria și m-am accidentat destul de  grav. Pentru faptul că am fost preluat cu elicopterul direct de pe pistă și internat pentru două zile, nota de plată arăta suma de 3093 Euro,  nici mai mult nici mai puțin. Dar bani au fost plătiți de Auslandkrankenvesicherung, o asigurare pentru care eu achit 20 de Euro anual pentru întreaga familie. Această asigurare, apropo, este valabilă și pe teritoriul Republicii Moldova. Și exemple din astea îți pot aduce cu duiumul.  

Sfaturi de la „veterani” pentru o integrare mai ușoară 

Clienții mei sunt 95 la sută moldoveni. Și dacă acest articol îl vor citi cei care abia urmează să vină, le-aș recomanda să nu calce pe urmele noastre, a veteranilor. Ar fi multe de spus aici dar mă voi limita la câteva sfaturi.

Să nu ignore corespondența. Primul exemplu care îmi trece prin minte este plicul pe care scrie ARD, taxa pentru televiziune și radio, pentru că ușor te pomenești în Shufa (Schutz Gemeinschaft fur Allgemeine Kreditsicherung sau Societatea de garanție a întreținerii creditelor), ceea ce înseamnă adio pentru câțiva ani de la orice tip de creditare.  

Să nu se angajeze la nemți-ruși. Această decizie îi costă de la dezamăgiri până la pierdere a câtorva ani de integrare. Primul punct pe listă ar fi neînvățarea limbii germane. Așa ajung majoritatea moldovenilor noștri să își trăiască viața în mediocritate, fără posibilitatea de a păși următoarea treaptă. 

Să accepte serviciile consultanților financiari. Moldovenii noștri de îndată ce trec hotarul Germaniei se văd învârtind pe deget cheile de la propria locuință. Ideea în sine nu-i rea, doar că 90 la sută contractează cu prima ocazie un credit pentru nevoi personale, sau își cumpără o mașină tot în credit (de dorit una cât mai arătoasă). N-am fost nici eu o excepție. Mi-am luat o mașină la preț de 20 mii euro, pentru care am întors băncii 27 de mii. Am prins la minte când dat am rămas fără job, s-au terminat banii, iar odată cu ei, și prietenii. Ceea ce nu știam atunci, dar le spun acum tuturor este că dacă vrei o casă în Germania să nu mai contracteze nimic, pentru că asta îngreunează obținerea unui credit imobiliar.  Am inițiat și un canal de youtube unde postez diferite informații utile la acest subiect. https://www.youtube.com/channel/UCSg5iRtiDcdmVFWavN5nrpQ?view_as=subscriber.

Despre #ainoștri

Îmi doresc din suflet să-i ajut pe ai noștri. Nu am fost niciodată de ideea că moldovenii noștri sunt cea mai spurcată nație și că decât să-i cauți, mai bine să-i eviți. Spunea bine marele Grigore Vieru: „…doar în limba ta/ durerea poți s-o mângâi/ iar bucuria/ s-o preschimbi în cânt.” Așa că am inițiat vreo opt întâlniri, iar la ultima dintre ele, la care s-au adunat cam 70 de persoane, am organizat și o strângere de fonduri pentru o familie de moldoveni greu încercată de soartă. O altă întâlnire am făcut-o la Stutgartt protestând împreună cu cei de acasă împotriva situației politice din țară… Anul acesta este o excepție, dar ne revanșăm. Dea Domnul să trecem cu bine peste…

… Iar până trecem peste, continui să mă perfecționez în domeniul financiar, or, în cazul meu pandemia nu este un obstacol. Vreau să-i ajut pe #ainoștri să își atingă scopurile, iar în contextul situației actuale, le sugerez ca atunci când se îmbolnăvesc să se adreseze medicului, iar când au o problemă financiară – unui consultant financiar.”

Un gând despre „Victor Tofan, despre a fi sau a nu fi… asigurat în Germania.

Adăugă-le pe ale tale

  1. Mă bucur enorm pentru D-ră, sunteți bravo! Și desigur un mare mulțumesc pentru cea ce faceți pentru moldoveni. Foarte rar sau nici o dată nu am auzit așa ceva de la un moldovean pentru altul. Eu sunt pe jumătate moldoveancă, și pe jumătate armeancă, am învățat la școala rusă, și acum de un an cu familia trăim în Germania, facem un nou drum în viață, învăț limba si doresc în viitor să lucrez în domeniul financiar, cum era în Moldova. Drum greu și lung.. dar.. Am întîlnit pe aici și moldoveni, și la cursuri, și pe drum cum se spune.. dar nu sunt de loc prietenoși, fug unul de altul, sau îl vorbesc și se rîd. Am făcut așa imagine că mai bine să ai relații cu oameni străini, din alte țări, de cît cu ai noștri. Dar postarea D-ră parcă a adus un aer curat și sunt mîndră că totuși sunt și la noi oameni cu inima bună. Vă doresc mult succes și realizări frumoase în continuare!

    Apreciază

Lasă un răspuns la Alesea Renchez Anulează răspunsul

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

SUS ↑

%d blogeri au apreciat: